Zadarnic sterge vremea a gandurilor urme . zadarnic sulfa vantul scrisorile de pe pervaz in care sufletul mi-l astern gol spre intelegerea ta . zadarnic soarele isi trimite razele de aur chipul de mi-l lumineaza . diminetile sunt reci si pustii fara tine. Zadarnic soarele apune si rasare . esenta n-o gasesc , lumina nu ma ajuta . noptile nu dorm, incerc sa te gasesc , trupul sa ti-l simt printre asternuturi.

Zadarnic parasesc usa spre uitare . tot acolo ma intorc . nu am unde sa ma duc, nimeni si nimic nu poate patrunde asa de adanc, nici macar timpul ce trece cu fiecare gand pierdut pe tavan . timpul incearca sa te indeparteze cu fiecare secunda dar nu poate. in ochii tai e singura lumina pe care o caut . cum pot trai fara ea ? incerc sa-mi amintesc de chipul tau , dar se pare ca a trecut prea mult de atunci …de cand te-ai pierdut in ceata si te-ai transformat intr-o iluzie, gand.

Da , esti visul din care as vrea sa ma trezesc in orice clipa si sa realizez ca nu te-am pierdut. Dar incerc , crede-ma ca incerc cu toata fiinta mea in fiecare secunda . dorinta este prea mare insa si puterile-mi sunt insuficiente ....